Lipsa de relevanţă a hotărârii judecătoreşti civile prin care s-a menţinut hotărârea AGA de demitere a intimatei raportat la analiza legalităţii şi temeiniciei deciziei de concediere.

 

- Art. 61 alin. 1 lit. d, art. 65 Codul muncii

Astfel , după cum rezultă chiar din cererea de recurs , concedierea intimatei-contestatoare T.F. nu a fost determinata de motive obiective , respectiv desfiintarea postului de contabil al asociatiei intrucât nu se mai justifica angajarea unei persoane care sa indeplinească aceste atributii . In realitate incetarea raporturilor de muncă s-a produs din motive subiective , respectiv lipsa de incredere a membrilor asociatiei cu privire la modalitatea in care intimata isi indeplinea atributiile de serviciu . Aceasta imprejurare rezultă fără putință de tăgadă din menţinut Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX prin care s-a votat demiterea intimatei.

Prin urmare nu ne aflăm in situatia unei concedieri intemeiată pe dispozitiile art. 65 Codul muncii , astfel cum sustine recurenta , intrucât desfiintarea postului ocupat de intimata nu a avut o cauză reala si serioasa , astfel cum impun dispozitiile legale citate . Eventualele nereguli existente in documentele contabile ale asociatiei pot constitui temei de cercetare cu privire la o eventuală necorespundere profesională a angajatului , insă nu pot justifica desfiintarea postului de contabil .

Este de asemenea lipsită de relevantă pentru contestatia impotriva deciziei de concediere faptul ca prin Sentinţa nr. 7105/02.09.2013 pronunţată în Dosarul nr. 12554/303/2013 de Judecătoria Sector 6 s-a menţinut Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX prin care s-a votat demiterea intimatei. Aceasta hotarâre a fost mentinută din punct de vedere al formei si modalitatii in care a fost adoptata , ceea ce nu echivaleaza cu validarea deciziei de concediere emisa ulterior de către recurentă . Singura abilitată sa verifice indeplinirea conditiilor legale de formă si de fond ale deciziei de concediere este instanta specializată in dreptul muncii , decizia de concediere fiind un act juridic de sine stătător , distinct de Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX.

(Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VII-a Civilă şi pentru Cauze privind Conflicte de Muncă, Decizia civilă nr. 1704R din 18.03.2014)

Prin sentinţa civilă nr.7778/13.09.2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în dosarul cu nr. 35750/3/2012, a fost admisă cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată şi completată formulată de contestatoarea T.F., în contradictoriu cu intimata A.P.BL.ZXXX;A fost anulată decizia nr. 131/13.08.2012 si s-a dispus reintegrarea contestatoarei în funcţia deţinută anterior concedierii;A fost obligată intimat la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea de la concediere până la reintegrare.A fost obligată intimata la plata către contestatoare a sumei de 650 lei reprezentând cheltuieli de judecată.A fost respinsă ca neîntemeiată cererea intimatei de obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen legal şi motivat, intimata A.P.BL.ZXXX, întemeiat în drept pe dispoziţiile art.304 pct.8, 9 şi art.3041 C.pr.civ.

În motivarea recursului, recurenta a susţinut că în fapt, în cadrul Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX din data de 16.07.2012, în urma constatării mai multor nereguli în actele contabile, s-a luat hotărârea ca d-na T.F. să fie destituită din funcţia de contabil/administrator, conform Procesului verbal nr. 19.

Prin Comunicarea nr. 117/23.07.2012, Comitetul executiv al subscrisei i-a adus la cunoştinţă reclamantei Hotărârea de demitere din funcţia de contabil votată de Adunarea Generală şi de desfiinţare a postului de contabil, ulterior fiindu-i transmisă şi Decizia de concediere nr. 131/13.08.2012.

În urma contestaţiei formulate, instanţa de fond a admis în mod eronat cererea intimatei şi a anulat Decizia de concediere nr. 131/13.08.2012, cu interpretarea greşită a legii şi a actului dedus judecăţii şi schimbând înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.

Astfel, conform Procesului verbal nr. 5/08.03.2004 s-a luat hotărârea ca d-na T.F. să fie investită în funcţia de administrator al subscrisei însă, în condiţii necunoscute, s-a încheiat Contractul individual de muncă pentru funcţia de contabil, înregistrat la ITM Bucureşti sub nr. 270/28.04.2004.

Deşi ulterior, la data de 08.11.2004, ca urmare a cursurilor achitate din fondul A.P.BL.ZXXX, d-na T.F. a obţinut Atestatul de administrator de imobile, nu s-a încheiat niciodată vreo convenţie civilă sau un alt contract individual de muncă şi pentru funcţia de administrator.

Având în vedere neregulile constatate în contabilitatea ţinută de d-na T.F., confirmate ulterior şi de Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară nr. 284/25.02.2013, în cadrul Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX, din data de 16.07.2012, s-a votat demiterea intimatei.

În baza art. 27 lit. d din Legea nr. 230/2007 şi a art. 39 şi 41 din Statut, Comitetul Executiv a fost investit să ducă la îndeplinire hotărârea de demitere din funcţia de contabil luată în cadrul Adunării Generale şi, în urma analizării situaţiei, s-a ajuns la concluzia că recurenta nu îşi mai permite să mai plătească un contabil, fiind suficientă angajarea unui singur administrator care să preia toate activităţile, comunicându-i-se recurentei desfiinţarea acestui post din organigrama Asociaţiei de proprietari.

Dispoziţiile art. 33 lit. f şi art. 48 din Statutul Asociaţiei reglementează în mod distinct funcţia de administrator (manager de proprietate) şi funcţia de contabil (manager financiar), iar art. 22 alin. 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 permite ca administratorii de imobile să poată cumula şi funcţia de contabil.

Prin urmare, funcţia de contabil nu este indispensabilă bunei funcţionări a activităţii unei Asociaţii de proprietari, subscrisa având dreptul să desființeze acest post din organigramă având în vedere interesele proprietarilor din bloc, respectiv diminuarea cheltuielilor cu salariaţii.

Recurenta a recunoscut pe fondul cauzei faptul că motivul iniţial ce a condus la supunerea la vot a demiterii intimatei au fost neregulile înregistrate în contabilitate însă, ulterior, la o analiză mai atentă, s-a ajuns la concluzia că desfiinţarea postului de contabil este cea mai bună soluţie pentru Asociaţia de proprietari întrucât aceste atribuţii puteau fi preluate de administrator şi nu era nevoie de un post distinct de contabil.

Hotărârea pe fondul cauzei a fost pronunţată cu interpretarea greşită a legii, instanţa omiţând faptul că art. 22 alin. 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 permite ca administratorul de imobile să preia atribuţiile de contabilitate, desfiinţându-se astfel funcţia de contabil, recurenta făcând dovada desfiinţării efective a acestui post prin angajarea unui singur administrator.

Instanţa de fond a interpretat în mod eronat faptul că motivarea Deciziei de concediere nr. 131/13.08.2012 cuprinde motive ce ţin de persoana intimatei întrucât desfiinţarea postului de contabil a fost efectivă şi a avut la bază o cauză reală şi serioasă, respectiv: eficientizarea cheltuielilor realizate de Asociaţia de proprietari.

De asemenea, sentinţa pronunţată de instanţa de fond este ambiguă şi lasă loc interpretărilor întrucât reclamanta a susţinut că doreşte reintegrarea atât în funcţia de contabil, cât şi în cea de administrator (deşi nu a fost încheiat niciodată un contract individual de muncă pentru funcţia de administrator), iar instanţa a dispus reintegrarea contestatoarei în funcţia deţinută anterior, fără a se preciza expres că este vorba despre funcţia de contabil şi fără a se face o delimitare expresă între cele două funcţii.

Prin urmare, deşi intimata a solicitat reintegrarea în funcţia de contabil şi de administrator, instanţa nu putea să dispună reintegrarea acesteia în funcţia de administrator întrucât nu a existat niciodată un raport contractual în acest sens, iar în prezent funcţia de contabil nu mai există în organigrama Asociaţiei de proprietari.

Mai mult decât atât, prin anularea Deciziei de concediere nr. 131/13.08.2012 de către instanţa de fond, A.P.BL.ZXXX se află într-o postură hilară întrucât prin Sentinţa nr. 7105/02.09.2013 pronunţată în Dosarul nr. 12554/303/2013 de Judecătoria Sector 6 s-a menţinut Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX prin care s-a votat demiterea intimatei, conform Procesului verbal nr. 19 din data de 16.07.2012.

Astfel, deşi există o hotărâre legală, expresă şi clară de demitere a d-nei T.F. din funcţia de contabil, instanţa de fond a dispus anularea Deciziei de concediere nr. 131/13.08.2012 întemeiată tocmai pe Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX din data de 16.07.2012.

Recurenta consideră că prin reintegrarea intimatei în funcţia deţinută anterior concedierii şi plata unor despăgubiri pentru perioada de la concediere până la reintegrare creează un prejudiciu extrem de grav membrilor Asociaţiei de proprietari, având în vedere că în prezent funcţia de contabil nu mai există în organigrama recurentei.

În concluzie, recurenta solicită onoratei instanţe să constate faptul că desfiinţarea postului de contabil din cadrul Asociaţiei de proprietari a fost în mod efectiv desfiinţat pentru reducerea cheltuielilor cu salariaţii şi să dispună admiterea recursului şi modificarea în tot a Sentinţei nr. 7778/13.09.2013 ca netemeinică şi nelegală.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Se invocă in cuprinsul întâmpinării reaua-credintă a recurentei si imprejurarea ca nu au existat nereguli in documentele contabile astfel încat nu se justifica concedierea intimatei , cu atât mai mult nu in temeiul art. 65 Codul muncii.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs formulate, precum şi în baza art.3041 Cod procedură civilă, în raport de actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:

Curtea constată că nu este incident în cauză motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 Cpc, deoarece nu se poate identifica o schimbare a naturii sau înţelesului vădit neîndoielnic a actului dedus judecăţii. Tribunalul a calificat corect litigiul dedus judecăţii şi s-a pronunţat pe fondul acestuia, analizând materialul probator administrat in cauză. De altfel, recurenta nu a arătat în ce a constat schimbarea naturii sau înţelesul actului juridic şi nici despre ce act este vorba, iar simpla afirmaţie în acest sens nu este suficientă pentru admitere recursului pe acest motiv.

In ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cpc , respectiv ”hotărârea pronuntata este lipsită de temei legal ori a fost dată cu incălcarea sau aplicarea greșită a legii.”, Curtea retine ca este nefondat, instanta de fond pronuntând in cauza de față o soluție legală si temeinică.

Astfel , după cum rezultă chiar din cererea de recurs , concedierea intimatei-contestatoare T.F. nu a fost determinata de motive obiective , respectiv desfiintarea postului de contabil al asociatiei intrucât nu se mai justifica angajarea unei persoane care sa indeplinească aceste atributii . In realitate incetarea raporturilor de muncă s-a produs din motive subiective , respectiv lipsa de incredere a membrilor asociatiei cu privire la modalitatea in care intimata isi indeplinea atributiile de serviciu . Aceasta imprejurare rezultă fără putință de tăgadă din menţinut Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX prin care s-a votat demiterea intimatei.

Prin urmare nu ne aflăm in situatia unei concedieri intemeiată pe dispozitiile art. 65 Codul muncii , astfel cum sustine recurenta , intrucât desfiintarea postului ocupat de intimata nu a avut o cauză reala si serioasa , astfel cum impun dispozitiile legale citate . Eventualele nereguli existente in documentele contabile ale asociatiei pot constitui temei de cercetare cu privire la o eventuală necorespundere profesională a angajatului , insă nu pot justifica desfiintarea postului de contabil .

Nefiind îndeplinite conditiile art. 65 Codul muncii , rezultă ca in mod legal si temeinic instanta de fond a dispus anularea deciziei de concediere emisa de recurenta in temeiul acestor prevederi legale.

Este lipsit de relevantă din punctul de vedere al legalitatii deciziei de concediere faptul ca atributiile de contabil , pe care le avea in sarcină intimata , pot fi indeplinite de administrator si ca , implicit , nu este necesară mentinerea postului de contabil in organigrama asociatiei .

Atâta timp cât concedierea s-a dispus in mod nelegal , sanctiunea care intervine este cea a anularii deciziei contestate , cu consecinta repunerii părtilor in situatia anterioară, potrivit dispozitiilor art. 80 Codul muncii. Repunerea in situatia anterioară implica si reintegrarea intimatei pe postul detinut anterior concedierii , cel de contabil , astfel cum a dispus instanta de fond . Nu s-a dispus reintegrarea pe postul de administrator , sutinerile recurentei cu privire la o eventuala ambiguitate a dispozitiilor tribunalului in acest sens fiind nefondate . Imprejurarea ca nu mai exista in organigrama asociatiei postul de contabil privește faza de executare a dispozitiilor instantei de judecata si revine recurentei sarcina de a lua masurile pe care le apreciaza justificate pentru aduce la indeplinire aceasta dispozitie .

Este de asemenea lipsită de relevantă pentru contestatia impotriva deciziei de concediere faptul ca prin Sentinţa nr. 7105/02.09.2013 pronunţată în Dosarul nr. 12554/303/2013 de Judecătoria Sector 6 s-a menţinut Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX prin care s-a votat demiterea intimatei. Aceasta hotarâre a fost mentinută din punct de vedere al formei si modalitatii in care a fost adoptata , ceea ce nu echivaleaza cu validarea deciziei de concediere emisa ulterior de către recurentă . Singura abilitată sa verifice indeplinirea conditiilor legale de formă si de fond ale deciziei de concediere este instanta specializată in dreptul muncii , decizia de concediere fiind un act juridic de sine stătător , distinct de Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a A.P.BL.ZXXX. Indiferent de modalitatea de adoptare a hotarârii Adunării Asociatiei , decizia de concediere trebuisa sa fie emisa cu respectarea conditiilor de formă si de fond prevăzute de Codul muncii , conditii care in cauza de fata nu au fost indeplinite de recurentă.

Pentru considerentele anterior expuse , nefiind incident in cauză nici motivul de recurs prevazut de dispozitiile art. 304 pct. 9 Cpc , Curtea va respinge recursul ca nefondat.